Urmare a Deciziei CJUE, polița RCA ar fi obligatorie atât timp cât vehiculul nu a fost retras oficial din circulație și chiar dacă acesta este abandonat, de exemplu, într-o curte – proprietate privată.
Decizia poate fi consultată pe site-ul oficial, la adresa: https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2021-04/cp210071ro.pdf.
În Decizia CJUE, se menționează că obligația de a încheia un contract de asigurare de răspundere civilă auto ” nu poate fi exclusă pentru simplul fapt că, la un moment dat, un vehicul înmatriculat nu este apt să circule din cauza stării sale tehnice.
În primul rând, Curtea arată că încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă auto este, în principiu, obligatorie pentru un vehicul înmatriculat într-un stat membru, care se află pe un teren privat și este destinat distrugerii ca urmare a deciziei proprietarului său, chiar dacă, la un moment dat, acest vehicul nu este apt să circule din cauza stării sale tehnice.
În al doilea rând, Curtea statuează că obligația, de principiu, de a asigura un vehicul înmatriculat într-un stat membru, care se află pe un teren privat și este destinat distrugerii de către proprietarul său, chiar dacă, la un moment dat, nu este apt să circule din cauza stării sale tehnice, se impune, pe de o parte, pentru a asigura protecția victimelor accidentelor rutiere, având în vedere că intervenția organismului de despăgubire a pagubelor materiale sau a vătămărilor corporale cauzate de un vehicul neasigurat este prevăzută numai în cazurile în care încheierea asigurării este obligatorie. Astfel, această interpretare garantează că victimele menționate sunt, în orice caz, despăgubite fie de asigurător, în temeiul unui contract încheiat în acest scop, fie de organismul de despăgubire în cazul în care vehiculul implicat în accident nu a fost asigurat sau atunci când acest vehicul nu a fost identificat.”
Se constată faptul că CJUE a ajuns la această soluție întrucât victimile unui accident rutier trebuie să fie despăgubite, dar acest lucru ridică o serie de întrebări, legate de posibilitatea producerii unor accidente rutiere, cauzate de vehicule ce nu sunt funcționale sau nu sunt utilizate, ci doar ținute în spații private.
Apreciem că această Decizie are un impact major asupra pieței RCA-urilor din România, în condițiile în care, potrivit economica.net, în țara noastră sunt aproximativ 2 milioane de mașini ce nu mai pot circula pe drumurile publice.
Astfel, pare o decizie care să ajute mai degrabă asigurătorii și nu neapărat cetățenii UE.
Chiar dacă se pot gândi situații în care un autovehicul staționat produce pagube (ex. incendiu), tot nu poate fi justificată încheierea unei polițe RCA pentru că în acel moment proprietarul poate fi tras la răspundere în temeiul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri (art. 1376 Cod Civ.).
În România, obligativitatea încheierii poliței RCA este prevăzută de Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. Or, în Legea nr. 132/2017, art. 3 prevede: ”Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România, precum și tramvaie au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale prevăzute la art. 2 pct. 18.”
Totodată, la art. 4 se prevede că: ”Nu sunt obligate să încheie un contract RCA persoanele fizice și juridice care utilizează vehicule exclusiv în scopul antrenamentelor, curselor, întrecerilor sau raliurilor, organizate legal; pentru riscurile ce derivă din aceste activități, proprietarii de vehicule sau organizatorii competiției se pot asigura facultativ.”
Astfel, în condițiile în care sunt exceptate de la obligativitatea de a încheia o poliță RCA vehiculele folosite în scopul antrenamentelor, etc., ar fi greu de înțeles și explicat de ce ar trebui să fie obligatorie încheierea unei polițe RCA pentru un vehicul neutilizat și parcat în curtea unei persoane fizice sau juridice, deci pe o proprietate privată.
Ar fi interesant de prezentat o statistică, dacă există, privitor la câte accidente și daune au fost provocate de către autoturismele abandonate/ținute pe o proprietate privată și neutilizate.
Chiar dacă în cazul autovehiculelor abandonate pe spațiul public al orașelor (Bucureștiul chiar are o problemă în această privință) se pot găsi argumente pentru care proprietarul trebuie să fie obligat să achite anumite taxe, acest lucru ține de fiecare administrație locală în parte și de nevoia de a găsi soluții, nicidecum prin obligativitatea încheierii unui RCA.
Este adevărat că Decizia CJUE folosește termenul în principiu, acest lucru lăsând totuși un spațiu instanțelor naționale având în vedere faptul că: ”trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Este de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.”
Având în vedere implicațiile economice ale acestei Decizii pentru piața asigurărilor RCA din România, este de așteptat ca societățile de asigurări să facă lobby pentru a se crea mecanisme prin care să se poată obliga în mod efectiv proprietarii de astfel de autovehicule să încheie polițe RCA.
